Documente: Imperialismul iudaic mondial

Ceea ce şi-au propus, ceea ce urmăresc şi ceea ce încearcă Evreii de astăzi la fel ca Evreii din antichitate: este ceva fascinant şi magnetic, dar din păcate pentru urmaşii lor dincolo de imaginaţie şi pe limita demenţii.

Ei sînt 20.000.000 oameni.

Evident: inteligenţi, culţi, muncitori, organizaţi, solidari, şi experimen­taţi. Totuşi numai 20.000.000.

„Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?”

Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali, distrugând şi jefuind totul.

De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluţie, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltaţi: “Istorie, istoriee…”. De atunci, aşteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Aşteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providenţial, să ne spună că ştie încotro trebuie să meargă ţara, că există un plan naţional de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înşine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în alegeri, nu ne-am votat „visătorii” potriviţi. Nimeni n-a „visat” pentru ţară şi pentru naţiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi şi ai partidului său. Mulţumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluţie anticriză. Dimpotrivă, ajunşi la putere, politicienii au scos istoria pe tuşă, marginalizând-o în şcoli şi universităţi, împreună cu latina – limba întemeietoare a românilor. În faţa acestui „holocaust” aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleşitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conţinut istoric că nu-şi mai doreşte decât să dispară fizic: „Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi”.

Despre sistemul bancar capitalist

Sistemul bancar capitalist a fost creat special nu numai pentru a inrobi populatia, dar mai ales pentru a imbogati oligarhia.

Sistemul bancar capitalist a fost creat special pentru a inrobi. Pentru ca bogatia reala nu consta in bani tinuti in banca, ci in investitii care sa produca bani sau bunuri. Adevaratii oameni de afaceri nu au bani in banca, ci au investitii sau proprietati productive.

Prima concluzie: un om sarac e un om care are toti banii in banca.

Romanii au fost indoctrinati in ultimii 20 de ani ca banii trebuiesc tinuti in banca. FNI, Caritas si toate tepele s-au construit pe aceasta idee: ca banii tinuti in banca se inmultesc. E o iluzie! Crizele inerente capitalismului precum si devalorizarea banilor sau inflatia – care e o taxa invizibila –  anuleaza absolut toate asa zisele “dobanzi” de care depunatorul ar fi, chipurile, beneficiar.

Libertatea ca o crimă perfectă

În Gulagul comunist condamnarea la moarte însemna, cel mai adesea, un glonte în ceafă.
În gulagul capitalist condamnarea la moarte a trupurilor a fost scoasă în afara legii. Dar, în libertatea dăruită din plin trupurilor, a prosperat condamnarea la moarte a sufletelor.

O imagine pornografică este un glonte tras în „ceafa” sufletului. Conform cercetătorului Steven Most de la Yale University, ochii privitorului de fantasme erotice orbesc pentru opt zecimi de secundă: se blochează circulaţia în creier. Semnul unui „foc de armă” psihologic direct în minte: o execuţie aseptică, civilizată; o crimă perfectă. Iar arma e în mâna de fier a Libertăţii, ultimul şi cel mai tare idol: mama lui Rambo şi a lui Terminator… Şi a superpoliticienilor de azi…
După această execuţie sumară porţi în tine un suflet epileptic: un suflet înfometat de „lumina” care l-a rănit. A gustat laptele morţii şi nu se mai satură: mai vrea…