Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Origina raţionalismului biblic

Posted in Istoria Bisericii by Mirean on 02/10/2014

a. p. lopuhinRaţionalismul biblic îşi trage începutul din cele mai dintâiu veacuri ale creştinismului, când din rândurile păgânilor culţi, cari apărau lumea antică ce perea în faţa puterii victorioase a creştinismului, s’au ridicat scriitori, care se sileau să bănuiască sau să răspingă origina supranaturală a Bibliei sau părţii separate dintr’însa (cum au fost Cels, Porfirie şi alţii). Dar acel raţionalism, prin care cu deosebire s’a ilustrat secolul nostru, îşi trage începutul dela reforma veacului al XVI, când anume raţiunea s’a ridicat făţiş contra autorităţii Bisericei, care la rândul său se sprijinea pe autoritatea Bibliei, acesta e raţionalismul, care a devenit stindardul unei întregi sisteme confesionale şi anume a protestantismului. Intr’însa raţionalismul biblic cel mai nou îşi găseşte o deplină justificare, şi protopărintele său cu drept cuvânt se poate considera chiar întemeietorul protestantismului, ca sistemă confesională. Dar această legătură genetică dintre raţionalismul biblic şi protestantism s’a manifestat nu deodată; (more…)

Anunțuri

Natura misionarismul catolic, protestant şi anglican

Posted in Învățătură Ortodoxă by Mirean on 24/08/2014

Notă biografică: Nicolai Trubetskoi (1890-1938) – Lingvist şi istoric rus, fondatorul morphophonologiei, filosof de orientare euroasiatică. Profesor la universităţile din Rostov pe Don (Rusia), Sofia (Bulgaria) şi Viena (Austria).

Foto: N. S. Trubetskoi

Foto: N. S. Trubetskoi

Dacă în multe cazuri neprimirea de către un popor a creştinismului a avut şi are, poate, cauze tainice şi providenţiale, atunci în cazuri numeroase, ori poate, chiar în cele mai multe, cauza constă în aceia că misionarii nu au răspîndit creştinismul ca atare, ci o anumită cultură creştină. … Aceasta se referă la misionarismul neortodox – catolic, protestant, anglican. Misionarii romano-germani [în limbajul curent, occidentali, n.tr.] singuri se percep mai întîi ca agenţi culturali. Toată activitatea lor misionară este legată de ”sferele de influienţă”, de colonizare, europenizare [recent şi americanizare, n.tr.], de concesii, factorii, plantaţii şi altele asemenea. Misionarii sunt nu trimişi ai lui Dumnezeu ca propovăduitori ai adevărurilor descoperite, ci agenţi ai politicii coloniale sau reprezenţi ai “intereselor” unei sau altei ţări. (more…)

Cum să ne păstrăm, cum să creştem în credinţă?

Posted in Învățătură Ortodoxă, Cugetări by Mirean on 30/06/2014

avva Adrian Fageteanu-NanePrimul sfat pe care vi-l dau: să nu bravaţi! Să nu ţineţi crucile afară! Să nu faceţi ca Sfântul Petru: „Dacă toţi Te vor părăsi, eu nuuu!”

Ce consider eu cel mai important: să vă daţi seama care-i deosebirea între a brava şi a face ce vrea Dumnezeu. Asta aş vrea s-o înţelegeţi foarte bine, pentru că de asta depinde tot ce veţi face în viitor. Creştinii au luat numele de cristiani întâi în Antiohia Mare, deci în răsărit. După asta, în miazănoapte – miazănoapte sau nord, cum îi spuneţi dumneavoastră. Pe urmă, v-am spus că în apus nu propovăduirea a sporit numărul creştinilor, ci sângele mucenicilor, sângele martirilor a fost sămânţa creştinilor. Asta o ştiu toţi creştinii. (more…)

Despre coborîrea la iad a lui Iisus Hrisos și mîntuirea în Vechiul Testament. Tîlcuire a sfîntului Ioan Gură de Aur

Posted in Învățătură Ortodoxă by Mirean on 16/04/2014

Coborirea lui Hristos in iadNotă introductivă: Cuvîntul iad este utilizat de cele mai multe ori în Scriptură într-o înțelegere diferită decît cea obișnuită nouă acum, adică de loc sau stare de osîndă și chin. Cel mai des în Scriptură sensul cuvîntului “iad” este cel de “locuință nevăzută a morților”, loc în care merg sufletele tuturor celor morți, fără a concretiza și starea celor aflați aici (adică stare de chin sau de desfătare). Sfinții Părinți de asemenea în multe cazurii folosesc cuvîntul ”iad” în același fel. Deși iadul (=locuința morților) este un loc comun pentru toți răposații, sufletele celor drepți locuiesc separat de sufletele celor păcătoși și într-un mod diferit: cei păcătoși se află într-o stare de frică și de chin, iar cei drepți într-o pregustare a desfătării finale. Și această separație a existat încă de la începutul lumii, nu doar de la învierea lui Hristos. Cu siguranță, sufletul lui Avraam nu s-a aflat în aceleași chinuri ca și sufletele sodomenilor, iar Moise nu a fost osîndit împreună cu egiptenii. Aceasta o arată și sfîntul Hrisostom în omilia de față, cînd spune că și pînă la Hristos oamenii se puteau mîntui. (more…)

Despre muzica bisericească la ortodocși, catolici și protestanți

Posted in Învățătură Ortodoxă by Mirean on 09/04/2014

podobiileSă spunem cîteva lucruri despre muzica bisericească.

Scopul muzicii bisericești este să provoace o stare de străpungere a inimii (catanixi) sau doxologie și nu un sentimentalism senzual. În tradiția apuseană din Evul Mediu, s-a impus obiceiul, de către franci, de a nu se face distincție între cîntecele de amor și cele religioase. Dacă veți asculta Psalmi papiști sau protestanți cîntîndu-se în lăcașurile lor de cult, vă veți da seama că ei cîntă în lăcașul de cult (în limba greacă, care e limba acestui text în original, se face distincție între a cînta în Biserică și a cînta lumește. Se face distincție între cîntarea de psalmi (psalmodia) și cîntecul de lume (to trahoudi) a cărui trăsătură distinctivă este senzualismul, pasiunea în înțelesul sentimentalist). Nu psalmodiază. Ci își execută troparele lor într-un mod senzual. (more…)

Sf. Apostol Timotei, Episcopul Efesului

Posted in Vieţile Sfinţilor by Muritor on 04/02/2014
Sf. Ap. Timotei

Sf. Ap. Timotei

Pe Sfîntul Apostol Timotei l-a odrăslit latura Licaoniei şi a învăţat carte în vestita cetate Listra (astăzi Klistra, Turcia), care nu s-a preamărit atît cu îndestularea roadelor pămînteşti, pe cît cu această de Dumnezeu sădită mlădiţă tînără, deşi nu era din prea bună rădăcină; căci precum un trandafir bine mirositor iese din spini, tot astfel Timotei a odrăslit din tată necredincios elin, care era renumit în păgîneasca sa rea credinţă; şi atît de vestit în răutate, pe cît mai pe urmă fiul lui l-a întrecut cu bunătăţile şi cu obiceiurile cele bune.

Maica sfîntului, ca şi bunica lui, erau evreice de neam, dar amîndouă sfinte şi drepte, împodobite cu fapte bune, precum despre dînsele mărturiseşte Sfîntul Apostol Pavel, zicînd: „Doresc să te văd, aducîndu-mi aminte de lacrimile tale, ca să mă umplu de bucurie, luînd pomenire de credinţa cea nefăţarnică, care este întru tine şi care s-a sălăşluit mai înainte în bunica ta Loida şi în maica ta Eunike; deci, încredinţat sînt că şi întru tine va fi aşa” (II Timotei, 1, 4-5). (more…)

Pomenirea Cuviosului Pavel Tebeul – 15/28 ianuarie

Posted in Vieţile Sfinţilor by Muritor on 28/01/2014
Cuv. Pavel Tebeul

Cuv. Pavel Tebeul

Cuviosul Antonie, vieţuind în pustiul Egiptului cu ucenicii săi, după cum ne-au povestit Macarie şi Plotin, ucenicii lui, care l-au şi îngropat, că la nouăzeci de ani ai vieţii bătrînului, i-a venit dor să se ducă în pustia cea mai dinăuntru, ca să vadă dacă s-ar afla vreun rob al lui Dumnezeu, care mai înainte de dînsul să se fi sălăşluit în pustia aceea, şi să fi ales o viaţă ca a lui, depărtată de oameni; deci, într-acel pustiu, cinci ani rugîndu-se lui Dumnezeu, ca să nu-i treacă cu vederea rugăciunea lui, într-o zi a auzit un glas, zicîndu-i: „Antonie, este un rob al lui Dumnezeu mai înainte şi mai desăvîrşit decît tine, la care de vei merge, îl vei afla în pustia cea mai dinăuntru. Deci, scoală-te degrabă şi te sîrguieşte a merge la dînsul, mai înainte de a se duce el către Domnul!”

Acestea auzindu-le bătrînul, îndată luîndu-şi toiagul său cel de finic, s-a dus degrabă în pustie, să apuce în viaţă pe cel dorit, de care i se vestise lui. Fiind arşiţa mare la amiază, încît şi pietrele ardeau în acea pustie, şi neştiind calea care duce către sfîntul cel arătat lui, bătrînul a slăbit cu trupul, dar nu şi cu duhul, căci nu s-a întors din calea ce o începuse şi se ruga lui Dumnezeu, zicînd: „Doamne, Dumnezeul meu, povăţuieşte-mă în calea cea dreaptă, şi învredniceşte-mă a vedea în trup pe robul tău, şi să nu mă laşi să pier în această pustie”. (more…)

Sf. Nina cea întocmai cu Apostolii, luminătoarea Georgiei

Posted in Vieţile Sfinţilor by Muritor on 26/01/2014
Sf. Nina cea întocmai cu Apostolii

Sf. Nina cea întocmai cu Apostolii

Astăzi, 27 ianuarie (14 ianuarie calendar bisericesc), prăznuim ziua Sfintei Nina, luminătoarea Georgiei.

Sfînta Nina (În limba georgiană Nino) s-a născut la sfîrşitul secolului III în Capadocia, unde locuiau mulţi georgieni. Era rudă apropiată a Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris, fiind chiar verişoara acestuia. De aceea, evlavia ei pentru sfîntul era mare.
Tatăl ei – Zavulon, ostaş vestit şi plin de cucernicie, plecase din ţinutul Capadociei pentru a-şi oferi serviciile împăratului Maximian. Mama ei – Suzana, născută şi ea în Capadocia, era sora episcopului Ierusalimului, pe care unii îl identifică cu Iuvenalie.
Părinţii Suzanei şi ai lui Iuvenalie au murit de tineri. Astfel, cei doi copii au rămas orfani şi fără sprijin. S-au gîndit atunci să meargă la Ierusalim.
Au pornit cu credinţă în Dumnezeu, nepăsîndu-le de lunga călătorie ce le stătea înainte. Ajungînd în Oraşul Sfînt, au găsit refugiu în Biserica Învierii. În scurtă vreme, Iuvenalie a fost rînduit iconom al Sfîntului Mormînt, în timp ce Suzana a intrat în slujba evlavioasei Sara-Niofora din Betleem, care era diaconiţă acolo. (more…)

Viaţa Sfîntului Dosoftei al Moldovei

Posted in Înaintaşi ai neamului, Vieţile Sfinţilor by Muritor on 26/12/2013
Sf. Ierarh Dosoftei al Moldovei (1624-1693)

Sf. Ierarh Dosoftei al Moldovei (1624-1693)

Sfîntul Ierarh Dosoftei s-a născut în anul 1624 la Suceava în familia Barilă. Părinţii săi Leontie şi Misira, binecredincioşi creştini, români de neam, aveau rudenii în Transilvania şi în ţinutul Lvovului.

La botez, pruncul a primit numele Dimitrie, pentru că se născuse în preajma zilei de 26 octombrie, cînd Biserica sărbătoreşte pe Sfîntul Martir din cetatea Tesalonicului de la începutul veacului al IV-lea.

Tînărul Dimitrie Barilă a învăţat carte de la cei mai renumiţi dascăli din Moldova şi la şcoala Frăţiei Ortodoxe de la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Lvov. Dăruit de Dumnezeu cu o inteligenţă deosebită şi-a agonisit încă din anii copilăriei şi ai tinereţii multă ştiinţă de carte. A studiat cu multă rîvnă Sfintele Scripturi şi învăţăturile dumnezeieştilor Părinţi ai Bisericii şi a deprins cu mult drag meşteşugul tîlcuirii textelor sfinte în limba română, pentru că învăţase a vorbi şi a scrie în alte limbi ca să transmită tezaurul sfintei Ortodoxii: greacă, latină, slavonă bisericească, polonă şi ucraineană. (more…)

Tagged with:

Acatistul Sfîntului Ierarh Dosoftei, Mitropolit al Moldovei

Posted in acatiste, Înaintaşi ai neamului, Rugăciuni by Muritor on 26/12/2013
Sf. Ierarh Dosoftei al Moldovei (1624-1693)

Sf. Ierarh Dosoftei al Moldovei (1624-1693)

Obişnuitul început pentru acatist

De eşti preot, să zici:

Binecuvîntat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu eşti preot, să zici:

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Amin. (more…)

De la schimbarea calendarului la schimbarea dogmelor

Posted in Învățătură Ortodoxă, Calendarul bisericesc by Muritor on 21/12/2013

Danion Vasile

Participanţii la "congresul" tîlhăresc de la 1923

Participanţii la „congresul” tîlhăresc de la 1923

Unul dintre cele mai importante subiecte teologice, pe marginea căruia s-au purtat lungi polemici, a fost legat de schimbarea calendarului bisericesc. Ceea ce este foarte ciudat este că pînă acum nimeni nu a tradus în limba română şedinţele şi rezoluţiile Congresului „pan-ortodox” din 1923, deşi documentele au fost tipărite imediat după încheierea respectivului congres.

Unul dintre neadevărurile vehiculate în multe cărţi şi reviste teologice este că în 1923,  la Constantinopol, a avut loc un Sinod pan-ortodox. Dar chiar şi Patriarhia ecumenică a numit atunci respectiva adunare congres, nu sinod. Şi nu a fost pan-ortodox, căci vechile patriarhii din Ierusalim, Alexandria şi Antiohia au refuzat să trimită delegaţi. (more…)

Învăţătură a Sf. Efrem Sirul despre aducere aminte de moarte

Posted in Învățătură Ortodoxă by Muritor on 11/11/2013

sicriuFrate, aşteaptă în fiecare zi ieşirea ta şi te găteşte către călătoria aceea. Că, în ceasul întru care nu te aştepţi, înfricoşătoarea poruncă va veni şi vai aceluia ce se va afla nepregătit.

Iar de eşti tînăr de multe ori vrăjmaşul îţi pune în gînd, zicînd: „Eşti încă tînăr, îndulceşte-te de dulceţile vieţii şi la bătrîneţe te vei pocăi. Că ştii pe mulţi îndulcindu-se şi de dulceţile acestea de aici şi, la urmă pocăindu-se, dobîndesc şi bunătăţile cereşti. Şi tu ce voieşti să-ţi chinuieşti trupul încă din tinereţe? Vezi, nu cumva şi în boală să cazi”. (more…)

Cărţile şi hrana duhovnicească

Posted in Învățătură Ortodoxă by Muritor on 26/09/2013

din învăţăturile ieromonahului Bartolomeu de la Ţigăneşti

Mult folos află creştinii care se ostenesc citind cărţi duhovniceşti. Citirea îndelungată le va fi socotită o nevoinţă, mai ales atunci cînd este însoţită de rugăciune şi de urmarea faptelor bune care ne sunt puse înainte.

Şi după ce terminăm de citit o carte care ni s-a părut deosebită, să o împrumutăm şi altora. Sau, dacă putem, chiar să le-o dăruim celor pe care cele scrise i-ar putea ajuta. Să nu credem că ajutorarea aproapelui se mărgineşte numai la mîncare şi îmbrăcăminte. Nu, hrana duhovnicească este cu mult mai importantă. Să îi ajutăm pe alţii cît ne stă în putinţă şi Dumnezeu care a primit cei doi bani ai văduvei va primi şi mica noastră „jertfă”. (more…)

Mîhnirea lumii, moarte lucrează

Sf. Ier. Grigorie Dascălul, mitropolitul UngroVlahiei

Sf. Ier. Grigorie Dascălul, mitropolitul UngroVlahiei

Cum că mîhnirea pentru bunătăţile cele vremelnice este nefolositoare

Să ştii încă şi aceasta, o, frate, că nu se cuvine să te mîhneşti dacă, pentru păcatele tale, vei pierde vreo firească şi vremelnică bunătate, sau pe fiii tăi, sau pe femeia ta, sau însăşi împărăţia lumii, măcar şi însăşi viaţa, pentru că mîhnirea aceasta nu se socoteşte ţie întru pocăinţă, ci este deşartă şi nefolositoare şi la Dumnezeu neprimită.

Iată şi Saul s-a mîhnit cînd a auzit de la Samuel că va să-şi piardă şi împărăţia, şi însăşi viaţa, şi s-a speriat Saul, şi a căzut cît era de lung la pămînt, şi s-a înfricoşat foarte de cuvintele lui Samuel (I Împ. 28, 20), dar însă în deşert. A venit şi Antioh întru cunoştinţa răută­ţilor ce a făcut, cînd a văzut că în aceeaşi vre­me va pierde şi viaţa şi împărăţia cu acea moarte de durere, dar însă în deşert. Pentru aceasta şi zice Scriptura: Şi se ruga pîngăritul către Stăpînul Cel ce nu-l va mai milui pe el (II Macab. 9, 13).

Nu mai zic că mîhnirea ceea ce se face pentru bunătăţile cele lumeşti şi vremelnice nu numai că este nefolositoare la păcătos, ci îi pricinuieşte şi moarte, precum zice Pavel: Mîhnirea lumii, moarte lucrează (II Cor. 7: 10).

Sfîntul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti

Sursa: Sfătuire foarte frumoasă despre spovedanie, Ed. Egumeniţa, p. 60-61

Sfîntul Ierarh Calinic de la Cernica, apărător al calendarului bisericesc (iulian)

Sf. Ier. Calinic de la Cernica

Sf. Ier. Calinic de la Cernica

Reforma calendarului a fost făcută de papa Grigorie al-XIII-lea în anul 1582, fiind impusă şi Bisericii Ortodoxe. Dar de fiecare dată, aceste încercări au fost respinse cu hotărâre, fiind considerate abateri de la Tradiţia Ortodoxiei, abateri condamnate aspru de anatema stabilită de Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi la Sinoadele Ecumenice.

În timpul acestor frământări nici Biserica Ortodoxă Română n-a scăpat de aceste ispitiri din partea Apusului. Aşa se face că în anul 1864, Alexandru Ioan Cuza a convocat un Sinod bisericesc unde a recomandat schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. La Sinod a fost prezent şi Sfâtul Ierarh Calinic de la Cernica şi el a fost unul dintre cei mai vajnici luptători pentru biruinţa adevărului şi păstrarea adevăratei credinţe. S-a opus categoric acestei inovaţii şi părăsind sala Sinodului a spus: Iară eu, cu cei fărădelege nu mă voi socoti !. În acest fel domnitorul n-a reuşit atunci să introducă această recomandare impusă de francmasoni.

Sursa: Tradiţia Ortodoxă

Veniţi la Procesiunea de Paşti

Posted in Învățătură Ortodoxă, Rezistenţa ortodoxă by Mirean on 30/04/2013

pastile_2010Cu binecuvîntarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, de Paşti, pe 5 mai, cu începere de la ora 13.00, se va săvârşi un Drum al Crucii prin capitala ţării, de la vest spre est, astfel întregind semnul Sfintei Cruci. (more…)

Patericul închisorilor: Doctorul, muncitorul cel orb şi ţăranul credincios

Posted in Parabole, Rezistenţa ortodoxă, Vieţi inedite by Muritor on 10/02/2013
chinuri-la-Gherla-2-icoana-Diaconesti

mucenicia Sfinţilor închisorilor

Într-o celulă vecină erau trei deţinuţi. Nici unul nu ştia alfabetul morse si încercările de a intra în legătura cu ei au rămas fără rezultat. Auzeam cînd raportau dimineaţa şi seara: “Să trăiţi domn’ şef de secţie, camera…, cu trei deţinuţi, e gata de raport”.

Trecuse aproape un an de zile şi într-o zi e chemat miliţianul prin bătăi în uşă: unu’ murise. Ordonanţele cu targa ridicară mortul, apoi s-a făcut linişte. Misterul a fost deslegat cînd cei doi rămaşi au fost mutaţi în alte celule. Atunci s-a aflat că fuseseră un doctor, un muncitor şi un ţăran.

Doctorul, mărunt de statură, rezista regimului de privaţiune alimentară dar era irascibil şi taciturn. Muncitorul era bolnav, foarte slăbit si orb din cauza diabetului netratat. (more…)

Troparul Sf. Mc. Valeriu Gafencu – Sfîntul închisorilor – 5/18 februarie

Posted in Rugăciuni by Muritor on 09/02/2013

ValeriuVrednicului de laudă, Sfîntului mucenic Valeriu,
Care ca un alt Mihail
Cu sabia Cuvîntului a tăiat pornirile cele viclene ale multor inimi
Şi ca un alt Gavriil
Cu mireasma preafrumosului său suflet, dureri nespuse a mîngîiat,
Cu bucurie să-i cîntăm:
Bucură-te, Sfinte mucenice Valeriu, crin ales al Celui Preaînalt! (more…)

Rugăciunea de Miercuri a Sf. Ierarh Antim Ivireanul

sf. antimRugăciunea întîi

Dumnezeule şi Părinte al Domnului nostru Iisus Hristos, Cel care m-ai ridicat din patul meu şi m-ai îndrumat pînă în acest ceas al rugăciunii, dă-mi harul Tău, deschizîndu-mi gura. Călăuzeşte-mă cu Duhul Tău cel Sfînt şi învaţă-mă îndreptările Tale. Cîte ţi-am greşit pînă în acest ceas, cu cuvîntul, cu fapta sau cu gîndul, cu voie ori fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă, după mare mila Ta. Că, dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la Tine este izbăvirea. Tu eşti Unul Sfînt, ajutător puternic şi apărător al vieţii noastre şi pe Tine Te laudă toată zidirea în veci. Amin. (more…)

Rugăciunea de Joi a Sf. Ierarh Antim Ivireanul

Posted in Rugăciuni, Rugăciuni pentru zilele săptămînii by Muritor on 07/02/2013
Sf. Ier. Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1650-1716 d.Hr.)

Sf. Ier. Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1650-1716 d.Hr.)

Rugăciunea întîi

Binecuvîntat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preaslăvit este numele Tău în veci, pentru că ai făcut să treacă umbra nopţii şi mi-ai arătat iarăşi lumina zilei. Şi mă rog milostivei Tale bunătăţi, Doamne: curăţeşte păcatele mele şi primeşte rugăciunea mea, întru mare mila Ta. Că la Tine scăpăm, Dumnezeule cel Milostiv şi Atotputernic. Străluceşte în inima mea Soarele cel adevărat al dreptăţii Tale; luminează mintea mea şi simţurile toate păzeşte-mi-le, ca , umblînd în lumina zilei cu bunăcuviinţă, pe calea poruncilor Tale, să ajung la viaţa cea de veci, că la Tine este izvorul vieţii, şi să mă învrednicesc să fiu întru desfătarea luminii Tale celei neapropiate. Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi în veci. Amin. (more…)