Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Cuviosul Gheorghe Aghioritul, Ivireanul – pomenirea la 27 iunie / 10 iulie

Sf. Gheorghe Aghioritul (1009-1065 d.Hr.)

Sf. Gheorghe Aghioritul (1009-1065 d.Hr.)

Familia Sfîntului Gheorghe (cunoscut şi ca Giorgi Mt’ats’mindeli sau Giorgi At’oneliîn georgiană: გიორგი მთაწმინდელი, გიორგი ათონელი) îşi avea rădăcinile în regiunea Samţkhe din sudul Georgiei. Gheorghe s-a născut în Trialeti din cucernicii soţi Iacov şi Mariam.

Cuvioasa stareţă Sabiana

Cuvioasa stareţă Sabiana

Cînd a împlinit şapte ani, înţeleapta şi evlavioasa stareţă Sabiana a mănăstirii Tadzrisi din Samţkhe l-a luat în grija ei. Gheorghe a petrecut trei ani la Tadzirisi, iar cînd a împlinit 10 ani, a fost trimis de tatăl la mănăstirea Khakhuli la fraţii săi, Sfinţii Gheorghe Scribul şi Sava.

În scurt timp, prinţul Peris Jojikisdze de Trialeti l-a invitat pe unchiul lui Gheorghe, Gheorghe Scribul, să-l însoţească, astfel că unchiul l-a luat şi pe tînărul său nepot la curtea prinţului. Ulterior, prinţul Peris, împreună cu familia sa, a fost chemat la curtea împăratului bizantin Vasile al II-lea (Bulgaroctonul) la Constantinopol, unde a fost acuzat de complot împotriva tronului şi a fost decapitat (în acele vremuri, Trialeti era sub jurisdicţia Bizanţului). Soţia credincioasă a prinţului Peris a mai rămas în Constantinopol timp de 12 ani şi l-a trimis pe tînărul Gheorghe să studieze la cei mai buni filosofi şi oratori ai vremii. (more…)

Reclame

Dreapta credinţă a Voievodului Mihai Viteazul

Posted in Înaintaşi ai neamului, Istorie by Muritor on 09/07/2011

Voievodul Mihai Viteazul, ctitor de biserici

Încă din tinereţe Mihai Viteazul s-a bucurat de ocrotirea vădită a lui Dumnezeu. La numai 35 de ani, el ajungea Mare Ban al Craiovei.

 Osîndit la moarte de Alexandru cel Rău, Mihai Viteazul a fost prins şi adus pentru execuţie în Bucureşti. I s-a îngăduit totuşi să poposească pentru rugăciune în Biserica Albă Postăvari (demolată de Ceauşescu în ziua de Paşti a anului 1984). Rugîndu-se acolo, în faţa icoanei făcătoare de minuni a Sfîntului Nicolae, se spune că el a făgăduit ridicarea unei mănăstiri, dacă va scăpa cu viaţă. Călăul, impresionat de înfăţişarea lui şi neîndrăznind să-l lovească, a aruncat securea şi a fugit. Văzînd minunea, boierii au cerut iertarea condamnatului, iar domnitorul a fost silit să o acorde.

Ajuns în scurt timp domn al Ţării Româneşti, Mihai Viteazul nu şi-a uitat făgăduinţa şi a ridicat în Bucureşti, nu departe de Biserica Albă Postăvari, o mănăstire cu hramul Sfîntului Ierarh Nicolae, mănăstire ce va fi cunoscută mai tîrziu sub numele de „Mihai Vodă“. Biserica şi clopotniţa au fost translate, iar chiliile demolate cu ocazia „sistematizării“ şi construirii Casei Poporului. Pe locul fostei mănăstiri se întinde astăzi Parcul Izvor. (more…)