Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Documente: Imperialismul iudaic mondial

Posted in Cugetări by Muritor on 12/10/2011

Ceea ce şi-au propus, ceea ce urmăresc şi ceea ce încearcă Evreii de astăzi la fel ca Evreii din antichitate: este ceva fascinant şi magnetic, dar din păcate pentru urmaşii lor dincolo de imaginaţie şi pe limita demenţii.

Ei sînt 20.000.000 oameni.

Evident: inteligenţi, culţi, muncitori, organizaţi, solidari, şi experimen­taţi. Totuşi numai 20.000.000. (more…)

Reclame

Documente: NOUA TACTICĂ LEGIONARĂ din Martie 1938

Posted in Mişcarea Legionară by Muritor on 12/10/2011

Politica este de 10 ori mai primejdioasă, de 100 ori mai dificilă şi de 1000 ori mai exigentă decît războiul. Aşa cum s-a ajuns la o specializare în arta şi ştiinţa războiului, tot astfel există o specializare în arta şi ştiinţa politicii.

Mă refer la Politică şi nu la politicieni.

În politică la fel ca în război, mijloacele şi metodele au rezultate certe numai la prima lor întrebuinţare. Adică numai atunci cînd şi numai atît cît constituiesc surpriză pentru adversari.

La a doua întrebuinţare, oricine cîştigă mai multă abilitate şi ajunge la mai multă siguranţă. Dar adversarul şi nu mai puţin concurenţii învaţă mai repede decît te perfecţionezi tu în respectivele mijloace şi metode întrebuinţate, în felul acesta se pierde factorul surpriză şi la viitoarea întîlnire adversarul opune contra-arme egale cu armele noastre. (more…)

Ospitalitatea

Posted in Învățătură Ortodoxă, Cugetări by Muritor on 12/10/2011

Ospitalitatea este legea omului înnoit prin da­rurile lui Iisus. Îngenuncheat sub icoană în um­brele serii, gazda rodnicelor rînduieli aşteaptă să-i cadă drumeţul ostenit şi sărac, drumeţul ne­ştiut şi necunoscut, drumeţul fără pîine, fără că­pătîi. Ştergarul ospitalităţii mîngîie fruntea asu­dată, vinul întăritor umezeşte buzele arse, vorba unduită şi chipul luminat împlinesc singurătatea săracă a drumeţului.

Ospitalitatea înseamnă suflet deschis, (more…)

Sfîntul

Posted in Învățătură Ortodoxă, Cugetări by Muritor on 12/10/2011

Omul, avînd o îndoită natură, nu merge întot­deauna pe calea care urcă. Dimpotrivă, calea care coboară fiind mult mai uşoară, este mai la înde­mînă şi deci mult mai bătută. De aici a venit cre­dinţa că aşa e firesc, că aşa trebuie să fie. Natura omului a fost pecetluită cu semnele păcatului.

Din această rătăcire, din această neputinţă şi uitare omul poate fi scos prin exemplul sfinţeniei. Mult mai preţuit şi urmat în trecut, mult mai ne­socotit şi îndepărtat astăzi, sfîntul este cel mai mare înnoitor de suflete şi vremuri.

Sfîntul trezeşte conştiinţa la o viaţă nouă, la o altă viaţă decît aceea a deprinderilor noastre zil­nice, sfîntul deschide o cale de ascensiune, nebă­nuită şi totuşi atît de umană făpturii acesteia uita­tă în propria sa rătăcire, ademenită de chemările ascunse ale unui pămînt încă nebiruit. (more…)