Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Artele marţiale – libertate sau sclavie?

Posted in Căile pierzaniei by Muritor on 05/07/2011

Artele marţiale – karate, aikido, kwon do, kung fu, judo etc. – aparţin popoarelor din Orientul îndepărtat şi sunt potrivite cu filozofiile şi religiile lor. Valoarea primordială a acestor tehnici, pentru un rezultat bun, nu este însuşirea de a lupta, ci elementul vrăjitoresc. Cu cît ucenicii cultivă mai mult acest element, cu atît sînt mai siguri că vor învinge. De altfel, în etapele superioare ale uceniciei, meditaţia şi yoga sînt absolut necesare. Caracteristică este şi întîmplarea de mai jos:

Cu mulţi ani în urmă, într-o noapte, la Tokio, ziaristul G. Karagiorgas se afla în sala de antrenament a profesorului Funakosi. Acolo a urmărit o demonstraţie de karate la care participau cei mai faimoşi luptători ai Japoniei ce puteau sparge cu o lovitură unsprezece cărămizi sau zece scînduri groase de lemn.

Gicin Funakosi

Funakosi, care avea atunci cam nouăzeci de ani, urmărea nepăsător exerciţiul, îmbrăcat în kimonoul lui negru. La sfîrşitul demonstraţiei s-a înclinat în faţa ziaristului şi i-a arătat o scîndură. Atunci colegul său japonez, care-l condusese la acel bărbat „sfînt”, i-a explicat:

– Dascălul te invită să spargi scîndura.

– Nici nu ştiu cum s-o fac şi nici nu pot, a şoptit Karagiorgas.

Colegul i-a tradus refuzul lui.

– Nu, a stăruit dascălul dînd din cap, poate şi trebuie s-o spargă.

Între timp, douăzeci de perechi de ochi s-au aţintit pe el. Doi japonezi ţineau lemnul gros şi aşteptau.

Atunci acela, hotărît să rupă ori scîndura, ori mîna, în faţa ochilor lor reci, le-a imitat mişcarea şi a lovit scîndura. S-a auzit un trosnet sec. Lemnul s-a spart fără ca Karagiorgas să simtă vreo durere.

– Acesta este secretul karatelor, a spus bătrînul dascăl zîmbind.

Ziaristul, entuziasmat de succes, a vrut să repete lovitura. L-au refuzat însă, zîmbind generos.

– De data aceasta, i-au spus, îţi vei rupe mîna. Nu mai ai autoconcentrare ca înainte.

Asemenea fenomene suprafireşti se întîmplă deseori în spaţiul artelor marţiale. Cei iniţiaţi în ele sparg printr-o singură lovitură lemne groase, cărămizi, ţigle şi altele.

Fenomenele acestea sunt demonice, de vreme ce secretul karatelor, după cum însuşi Funakosi a descoperit-o, este autoconcentrarea şi meditaţia.

Cu toate acestea, unii oameni care nu ştiu nimic despre ele susţin că e vorba de fenomene fireşti. Dar cum a putut Karagiorgas, care n-avea idee despre artele marţiale, să spargă scîndura? Dacă era doar o tehnică firească, de ce nu l-au mai lăsat să încerce? De ce n-a simţit nici cea mai mică durere atunci cînd a spart-o? Dacă Funakosi şi ucenicii lui nu-şi aţinteau privirile pe ziarist, adică dacă nu se concentrau şi meditau, sigur el şi-ar fi rupt mîna.

  Sursa: Demonii şi lucrările lor, Ed. Egumeniţa, 2007, p.353-355

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: