Manipularea prin intermediul sondajelor de opinie

Se dă falsa senzaţie că cei care îşi doresc să voteze un partid care se află pe o poziţie inferioară din sondaj sau un partid care nu se regaseşte în sondajul respectiv, acei alegători ar fi în minoritate

Extrase din studiul OMNIBUS-INFOmass , Suceava, 2006, secţiunea politic:

Marime eşantion: 914 gospodarii.

Tip eşantion: probabilistic.

Eroare: +/- 3.2% cu o probabilitate de 95%.

Perioada aplicării pe teren a chestionarelor: 13.11 – 23.11.2006.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare:

30.6 % nu stiu cu cine sa voteze;

16 % nu raspund;

13.9 % nu voteaza;

PNL ar obtine 13.9 % din voturile sucevenilor;

PD cu 10.3 %;

PSD 7.0 %;

PRM 3,8%;

PNG-CD 3,4%;

PD 0,8%;

alte partide 0,3%.

Dacă nu sunt luate în considerare persoanele care “nu raspund”,”nu stiu”,”nu voteaza” obţinem procentele:

PNL ar obţine 35.2 % din totalul sucevenilor care ar vota;

PD cu 26 % si principalul partid de opozitie;

PSD cu 17.7 %;

PRM 9,7%;

PNG-CD 8,6%;

PC 1,9%;

alte partide 0,8%.

Din sondajul prezentat, de regula, doar partea a doua a ceea ce se află mai sus se publica în ziare, de parcă cei 30,6% care nu ştiu cu cine vor vota şi cei 16% care nu raspund nu contează. Întradevar, aparent, cei 13,9% care nu vor să voteze pot să nu fie luaţi în seamă, dar restul?

Din prima parte a sondajului de mai sus putem deduce faptul că, la urma urmei, el poate fi socotit neconcludent. Cei 30.6 % care nu ştiu cu cine să voteze şi cei 16 % care nu raspund totalizeaza 46,6%, procent care ar putea reveni oricarui partid. Drept urmare, oricare partid poate fi pe primul loc inclusuv un partid din acel “alte partide”. Ba chiar cei 46,6% sunt suficiente pentru a pune pe primele două locuri două partide inexistente în sondaj, făcând ca toate partidele din sondaj să coboare câte 2 locuri.

Dar dacă sondajul nu este unul concludent şi nu ne dă o imagine clară asupra problemei procentajelor viitoarelor alegeri, atunci, de ce se fac publice astfel de sondaje?!

În cadrul sondajelor modificate prin redistribuire se dă senzaţia că marea majoritate din alegători susţin două-trei partide, partide care ajung să fie considerate ca fiind favorite de către presă, drept urmare: este foarte greu pentru un partid nou sau un candidat independent să se facă auzit. Se mai dă falsa senzaţie că cei care îşi doresc să voteze un partid care se află pe o poziţie inferioară din sondaj sau un partid care nu se regaseşte în sondajul respectiv, acei alegători ar fi în minoritate, drept urmare: mulţi alegători renunţă să îşi exercite dreptul de vot.

Dacă s-ar prezenta de fiecare dată sondajele de opinie nemodificate, cu timpul, oamenii şi-ar fi dat seama de mai multe lucruri. Că partidele care sunt prezentate ca fiind favorite, având aproximativ o treime din voturi, nu sunt decăt niste partide minoritare care au uneori doar 10-15% din electorat. Că prezenţa celor două treimi din cei intervievaţi care nu îşi arată apartenenţa la vre-un partid politic pot oricând să schimbe situaţia reala a sondajului şi deci a scenei politice. Din primele doua rezultă că cei care sunt dezgustaţi de politicienii care au mai fost la guvernare ar avea o mai mare tragere de inima să meargă la vot, făcând posibilă distrugerea oligarhiei de titan impusă prin dezinformare (oligarhia prin alternanţa partidelor aflate la „putere”, despre care vom vorbi mai târziu).

Ilie Andrieş – Mecanisme ale răului