Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Pornografia, maladia secolului XXI

Posted in Work Buy Consume Die by Mirean on 25/03/2011

Mass-media, televiziunea, internetul, au reuşit aşa de bine să ne configureze orientările, atitudinile, mentalităţile, comportamentele, gîndurile cele mai intime, reacţiile conştiente, încît toată lumea crede că este pe drumul cel bun

Există o lege a tehnologiilor, pe care trebuie să o cunoaştem: fiecare tehnologie, în prima ei fază este facultativă, şi în a doua fază este obligatorie. Adică, întîi apare telefonul mobil, şi se spune – îşi ia telefon mobil cel de doreşte doar, iar pe urmă constaţi că fără telefon mobil nu te mai poţi angaja.

În problema sexualităţii, cel puţin de 100 ani încoace se minte în continuu. Se minte bazîndu-se pe studii contra-făcute pe directive ideologice. Totul a debutat la începutul secolului al XX-lea, cînd se punea problema supra-populării globului pămîntesc. Iată, dacă nu vor mai fi războaie, şi viaţa se îmbunătăţeşte, şi creşte media de viaţă, ce o să se întîmple? Apar astfel de teorii, şi atunci se emit o seamă de ipoteze de lucru. Una dintre ele este hipertrofierea sexualităţii, pentru a fi eliminată problema existenţei familiei, pentru că familia este o problemă în statul modern. Aldous Huxley în utopia lui, Minunata Lumea Nouă, arată cum că copiii de la vîrste mici, de la 4-8 ani, trebuie ă fie iniţiaţi în tot ce înseamnă sexualitate, prin jocuri sexuale. Ei de atunci trebuie să înceapă, să se obişnuiască, şi chiar să practice într-un fel anume sexualitatea, la măsura lor. Astfel încît familia să dispară, iar copiii să se nască tot mai mult pe cale însămînţării artificiale. Lucru care cel puţin în SUA este dezvoltat mai mult decît ne putem închipui. În privinţa aceasta, acum 30-40 ani, într-adevăr ni s-ar fi părut o utopie cartea lui Huxley. Dar iată că astea se împlinesc.

UNESCO, în Ghidul pentru educaţia copiilor, ce se găseşte uşor pe internet, recomandă copiilor ca de la vîrsta de 6 ani să li se aducă la cunoştinţă, să li se vorbească despre masturbare, iar de la 9 ani să fie învăţat să se masturbeze. Acesta este ghidul UNESCO.

La fel şi Uniunea Europeană, are nişte recomandări pentru educaţia sexuală, în care intră diversitatea, adică homosexualitatea, perversiunile, sexul oral şi toate celelalte – care se vor a fi studiate în şcoală de către copii. E o problemă de timp.

Anul acesta deja s-au făcut în Cipru o întîlnire cu formatorii pentru educaţie sexuală, pentru a forma profesori care să predea Educaţia sexuală în şcoli.

În general românul este un om bine-intenţionat, un om bun, credul. Însă din păcate trăim într-o epocă în care credulitatea se întoarce împotriva noastră. Părintele Adrian Fageţeanu spunea un lucru foarte adevărat: „În vremea noastră naivilor trebuie să li se spună proşti”. Pentru că nu îţi mai poţi permite să fii naiv. Dacă eşti naiv poţi să mori înainte de vreme.

Revoluţia sexuală practic se programează prin anii 30. În anii 40-50 Alfred Kinsley, un pedofil, este angajat pe o bursă Rockefeller, să facă studii privind sexualitatea umană. Sunt scoşi din puşcărie pedofili, şi încep să facă studii pe copii, începînd de la 2 ani încolo.

Studiile constau în masturbări şi batjocoriri. Au fost mii de copii care au trecut prin această cercetare. În urma cercetării au rezultat două cărţi. După a doua carte, autorul a făcut cancer la testicole şi a murit. Însă acele două cărţi au fundamentat revoluţia sexuală. Nu au fost numai ele, dar ele au jucat un rol important.

Astăzi există şi un institut Kinsey, unul dintre cele mai mari privind dezvoltarea sexuală, care prin teoriile lui orientează lumea către sex. De fapt ce vor ei să spună? – Că omul are nevoie de cît mai mult erotism, încă din primii ani de viaţă. Experienţele însă erau făcute de nişte oameni bolnavi, şi cum se fac foarte multe dintre cercetările comandate de ideologi, de către cei care au bani, acestea erau contra-făcute. Astfel pe la anii 60 asistăm la aşa-zisa revoluţie sexuală, care schimbă sexualitatea omului american, omului european, a marii părţi a lumii civilizate.

Astfel că astăzi în România, oriunde nu ne-am afla, gîndim altfel problema relaţiilor dintre bărbat şi femeie, decît o vedeau părinţii şi bunicii noştri, crezînd că noi suntem mai liberali, şi că am liberalizat, că s-a produs o dezinhibare a părerilor noastre, a opţiunilor noastre prinvind sexualitatea. Însă totul este o mare capcană.

N-ar trebui să facem studii deosebite ca să vedem că lucrurile nu stau aşa ci să cercetăm spre exemplu care este rata depresiilor. În momentul de faţă 250 mil. de oameni consumă anti-depresive. Peste  8 ani de zile, a doua boală ca răspîndire în lume va fi depresia. 15% dintre depresivi, se sinucid. Aceste statistici le găsiţi pe internet. Păi dacă sexualitatea aceasta ar fi eliberat omul de constrîngerile tradiţionale, de nefericirea despre care ei vorbesc, şi pe care o ilustrează în tot felul de filme, a omului de demult, care trebuia să stea împreună cu femeia lui de la un capăt la altul al vieţii, atunci lumea ar trebui să fie mult mai fericită. Însă dimpotrivă, lumea este extrem de depresivă. În acelaşi timp mass-media, televiziunea, internetul, au reuşit aşa de bine să ne configureze orientările, atitudinile, mentalităţile, comportamentele, gîndurile cele mai intime, reacţiile conştiente, încît toată lumea crede că este pe drumul cel bun.

La ziua de azi, sexualitatea patologică, prin publicitate, prin filme, prin televiziune (îndeosebi a telenovelelor) este atacată, pentru că omul are nevoie de dragoste (să iubească şi să fie iubit) mai mult decît orişice în lumea aceasta, iar reproducerea (instinctul de reproducere) determină foarte mult individul să caute pe cineva împreună cu care să facă o familie. Sunt două lucruri diferite, dar care merg împreună într-un fel anume. Şi astfel că toată publicitatea şi toate mijloacele de manipulare, acţionează asupra sexualităţii. Se folosesc de ea pentru a ne exploata şi a ne conduce în direcţia care o doresc ei. Unde s-a ajuns? S-a ajuns la consumul de pornografie (care se defineşte prin orice fel de manifestare care are scopul de a produce excitaţie sexuală), care începe de la nud.

Pornografia, maladia secolului XXI – 1

Pornografia, maladia secolului XXI – Partea a 2

Pornografia, maladia secolului XXI – Partea a 3

Pornografia, maladia secolului XXI – Partea a 4 (ultima)

Biofizicianul şi teologul Virgiliu Gheorghe: „Pornografia, maladia secolului XXI”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: