Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Sfântă tinereţe legionară!

Posted in Înaintaşi ai neamului by Mirean on 04/03/2011

 

„Sfântă tinereţe legionară cu piept călit de fier (neînfricaţi în mărturisirea înţeleaptă) şi sufletul de crin” (purificaţi prin Taina Mărturisirii şi transfiguraţi prin însuşirea energiilor Divine din Trupul şi Sângele lui Hristos).

Căpitanul crease o şcoală morală, – şi nu un partid politic, – ce avea ca obiectiv modelarea în viziune creştină a sufletelor, nu acapararea puterii politice. Imperiul bizantin a ajuns şi politiceşte în braţele creştinilor; aşa şi România va cădea politic – din mâna celor fără conştiinţa responsabilităţii în faţa lui Dumnezeu – în braţele legionarilor, nu prin lovituri de stat, nici prin şantajul maselor cu voturi măsluite, ci prin jertfe şi viaţă virtuoasă, operând în conştiinţa neamului chemarea lor la conducerea statului. E un proces lung, alte generaţii vor trebui să se aşeze conştient pe altarul ispăşirii păcatelor acestui neam. […]

Vă îndemn, tinerilor, mlădiţe fragede din care n-a gustat încă omida păcatului: faceţi cunoştinţă cu această şcoală care vă aduce în tinda Bisericii. Nu veniţi cu idei preconcepute. „Audiatur et altera pars”, ziceau strămoşii romani. Păstraţi-vă curăţia intenţiei şi simplitatea raţionamentului pentru a judeca şi simţi cu propriile voastre puteri sufleteşti că Adevărul este unul singur, cel revelat de Dumnezeu, singurul demn de slujire, iar celelalte forme de ideal şi slujire sunt hristoşi şi prooroci mincinoşi.

Mişcarea Legionară a epuizat din toate punctele de vedere, doctrinar, formativ-educaţional, metodologic şi organizatoric, toate aspectele şi datele în procesul de devenire a omului nou creştin-legionar, singurul care poate rezolva toate problemele de viaţă materială şi spirituală în acest veac demonizat. Acest om preface lumea, acţionând mai întâi asupra propriei sale fiinţe. „Împărăţia Cerurilor este înlăuntrul vostru”, zice Mântuitorul; iar Căpitanul: „Răul ne vine de la suflet”. […]

Fraţi creştini, fii ai patriei mele, peste tot unde s-au aflat legionarii, liberi, în temniţe, în călătorii, în străinătate, în exil, în deportări, în prizonierat, au îngenuncheat în rugăciune, cerând milostivirea lui Dumnezeu, pentru ei şi pentru neamul românesc, ziua şi noaptea, individual sau în comun. Permanentă candelă vie, ştafeta rugăciunii alerga de la om la om, încât să nu lipsească de pe altarul jertfei, nici o clipă măcar, vreun jertfitor. Câţi mai fac astăzi rugăciuni în miezul nopţii? Câţi îşi mai aduc aminte că vor da seama pentru sufletul lor? Beţii şi destrăbălări, da, se fac la miezul nopţii. Rugăciuni, nu!

Erau uimiţi adversarii şi torţionarii legionarilor din toate regimurile şi mai ales din perioada comunistă:

– Cum rezistă ăştia la atâtea suplicii, când alţii ar fi murit de mult?!

Rezistau postind şi rugându-se. Rugându-se pentru ei înşişi, să nu trădeze Adevărul; rugându-se pentru cei apropiaţi să nu se lase înşelaţi; rugându-se şi pentru cei care loveau, să cunoască Adevărul şi să se pocăiască de greşelile lor.[…]

Adevărul nu este exterior fiinţei noastre, ci propriu existenţei noastre fiinţiale. Dacă n-am înţeles acest lucru suntem doar scamatori de circ care scoatem lucruri surprinzătoare din manşete, apoi ne întoarcem din scenă la bufetul circului, mâncând, bând pe săturate şi destrăbălându-ne cu prima femeie ieşită în cale, machiată de diavol în primadonă. Noi nu suntem circari! Pentru noi viaţa nu e prilej de desfătare uşoară, inconştientă, la nivel animalic, ci viaţa în trup e timp şi prilej oferit spre transfigurare, în vederea celui mai sublim scop, propus de Însuşi Creatorul: Mântuirea! Îndumnezeirea, spre înveşnicirea fiinţei noastre![…]

Alături de formaţiuni  bărbăteşti –  cuiburi, corpuri, – formaţii de femei  şi  fete,  numite cetăţui, trăiau în duhul mireselor lui Hristos, ca nişte călugăriţe în haină civilă, fiind sâmbure de   înnoire   creştină   a   vieţii   femeii   românce,   soţie   şi   mamă,   nealterată   de   modernism   şi mondenism. „Pentru feciorie şi familia creştină” are actualitate.[…]

Acum se poate răspunde la întrebarea: de ce Sfântă tinereţe legionară?

Aşa am primit, aşa am crezut şi aşa am mărturisit, cu viaţa noastră; mărturisim şi vom mărturisi celor ce au „urechi de auzit” şi aşa dorim să fim confirmaţi de Dumnezeu: „Sfântă tinereţe legionară cu piept călit de fier (neînfricaţi în mărturisirea înţeleaptă)  şi sufletul de crin” (purificaţi prin Taina Mărturisirii şi transfiguraţi prin însuşirea energiilor Divine din Trupul şi Sângele lui Hristos).

Virgil Maxim – Imn pentru Crucea purtată

Anunțuri

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] sursa:Decat sa traim in genunchi mai bine murim in picioare! […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: