Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

O lume fără de Dumnezeu

Posted in Înaintaşi ai neamului, Work Buy Consume Die by Mirean on 25/12/2010

Minciuna a devenit inteligenţă, căci se minte de sus în jos şi se minte atât de des încât adevărul nu mai există.

Trăim  astăzi  într-o  lume  plămădită  rău  şi  dospită  acru.  Teama  pluteşte peste suflete, în aer, în natură, până în soare. Nu mai există dragoste şi respect între  oameni.  Nu  mai  sunt  sentimente,  nu  mai  este  nobleţe,  a  dispărut generozitatea. Oamenii suferă fără Dumnezeu şi-L caută dar sunt luate măsuri severe ca să nu-L afle, căci comuniştii nu sunt dispuşi să împartă puterea cu El.

Un  popor  cultivat,  bogat,  conştient  de  drepturile  sale  este  un  pericol.  Un om cu credinţă, cu idei, cu idealuri este duşman din principiu. Idealul lor este un popor  amorf,  încovoiat,  care  să  nu  gândească  şi  –  Doamne  fereşte  –  să  nu ajungă  să  acţioneze.  Legea  societăţii  este  dependenţa,  căci  poporul  care aşteaptă cu mâna întinsă mila stăpânului poate fi strunit fără dificultăţi.

Progresul  socialist  e  în  plină  desfăşurare.  Copiii  se  destrăbălează  de micuţi şi la maturitate sunt deja scârbiţi de viaţă. Nu ştiu nimic despre Hristos, despre  Biserică,  nu  ştiu  nici  să-şi  facă  semnul  crucii.  Bătrânii  gândesc  şi  ei libertin  şi  se  prostesc  în  perversiuni.  Dezmăţul  e  general  dar  se  păstrează  cu străşnicie tăcere asupra lui. Minciuna a devenit inteligenţă, căci se minte de sus în  jos  şi  se  minte  atât  de  des  încât  adevărul  nu  mai  există.  Furtul  s-a generalizat,  afacerile  murdare  înfloresc  la  toate  nivelele,  relaţiile  şi  nepotismul sunt calea sigură spre reuşită. Omul este indiferent omului şi prin urmare răul nu mai are nici o stavilă.

Lumea colcăie încinsă în socialism şi marasmul este general. Şi totuşi, în lumea asta murdară sunt oameni de cea mai mare valoare. Ei tac. Mai bine zis ei sunt reduşi la tăcere, dar sunt şi asta este esenţialul. Ei fac dovada faptului că omul  şi  lumea  au  în  ele  mecanisme  şi  forţe  care  nu  pot  fi  nici  supuse,  nici calculate. Căci acolo unde întunericul este mai ameninţător oamenii păzesc mai cu străşnicie lumina.

Printr-o iconomie tainică a istoriei, după o amarnică şi îndelungată rătăcire, prin cumplite  dureri,  se  reîntoarce  omenirea  la  Dumnezeu.  Toate  manifestările  de criză  sunt  dovada  eşecului  antropocentrismului  şi  istoricismului  de  a  realiza  o lume  fără  Dumnezeu,  fără  sfinţenie  şi  fără  perspectiva  veşniciei.  Dezastrele politice   ideologic-materialiste,   economice,   cultural-ateiste,   moral-libertiniste, filozofic-ateiste şi panteiste, culminând cu dezastrul tehnicist pe de o parte şi al alienării pe de alta – toate au ieşit de sub controlul omenirii şi vestesc un sfârşit de  epocă,  obligându-i  pe  oameni  să-L  regăsească  pe  Dumnezeu,  să  se redescopere pe ei înşişi şi să se orienteze spre un mod de viaţă creştin.

Faptele  oamenilor  făcute  fără  Dumnezeu  poartă  încă  din  germeni,  adică prin chiar natura lor exclusiv umană, principiul propriei decăderi. Omul, această fiinţă excesivă şi unilaterală, a construit o civilizaţie orgolioasă şi ea este acum smerită,  o  lume  materialistă  şi  ea  este  acum  insuportabilă,  o  istorie  ateistă  şi istoria a devenit neant.

Nu  se  poate  trăi  în  general  în  extreme  dar  extremismul  ateist-materialist este cel mai cumplit. Omul a ajuns o cifră, ori o unealtă teleghidată, ori o fiară dresată, ori un rob absolut. Acum s-a ajuns la robia absolută care supune puterii supreme  şi  atotştiutoare    atât  conştiinţa  cât  şi  viaţa,  atât  societatea  cât  şi individul.  Robia  este  înscrisă  în  ideologia  materialismului  istoric  şi  este  trăită monstruos   în   societăţile   comunizate.   Acesta   este   satanismul   pur:   ştiinţa materialismului  istoric,  care  determină  istoria  şi  conştiinţele  oamenilor  şi  nu permite nici o excepţie şi nici o rezervă. Oricât de monstruoase sunt metodele şi rezultatele,  se  merge  înainte  împotriva  evidenţelor,  intensificându-se  toate ororile  prin  principii  abstracte  care  acoperă  realitatea  crudă.  Dezastrul  este imens pe plan economic, moral şi uman dar este un deplin succes politic.

Întoarcerea la Hristos, de Ioan Ianolide

Anunțuri

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] O lume fără de Dumnezeu Sat Dec 25, 2010 16:26 pm Trăim  astăzi  într-o  lume  plămădită  rău  şi  dospită  acru.  Teama  pluteşte peste suflete, în aer, în natură, până în soare. Nu mai există dragoste şi respect între  oameni.  Nu  mai  sunt  sentimente,  nu  mai  este  nobleţe,  a  dispărut generozitatea. Oamenii suferă fără Dumnezeu şi-L caută dar sunt luate măsuri severe ca să nu-L afle, căci […] […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: