Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Şcoala desăvârşirii

Posted in Înaintaşi ai neamului by Mirean on 16/12/2010

Libertatea de fapt o dă trăirea în bine, iar în rău este numai robia.

Am  învăţat  că  dacă  nu  laşi  mintea  să râvnească  pofta  trupului,  atunci  trupul  se  supune  duhului.  Şi  un  trup  înfrânat ajută  mult  în  sporirea  duhovnicească.  Dacă  îndeobşte  se  observă  influenţa trupului  asupra  sufletului,  pentru  oamenii  duhovniceşti  este  evidentă  forţa sufletului  asupra  trupului.  Dacă  de  exemplu  eşti  înfometat  dar  eşti  convins  că trebuie  să  posteşti,  în  faţa  unor  mâncăruri  gustoase  sucurile  gastrice  nu  vor secreta.

Aşa cum trupul este legat prin multe tentacule de lumea materială, tot aşa mintea  este  în  contact  cu  duhurile  nevăzute,  care  vin  fără  voia  noastră,  ca  o nadă.  Omul  le  poate  primi  ori  le  poate  respinge.  Dar  acest  război  nu  e  nici simplu şi nici scurt, ci angajează sufletul într-o luptă complexă şi de durată. Un gând primit devine poftă şi hrăneşte imaginaţia şi simţurile, apoi se transformă într-un plan, o dorinţă, o tendinţă gata de a se înfăptui. Până aici este războiul nevăzut. De aici se trece la fapte. Lupta trebuie dată la primul atac al duhurilor rele, adică gândul rău trebuie respins dintru început; dacă a fost primit, cel puţin să  nu  devină  dorinţă;  dacă  a  devenit  dorinţă,  atunci  să  nu  devină  hotărâre  şi plan, căci de la plan mai este un pas mic până la faptă. Aici trebuie dusă bătălie crâncenă, căci păcatul cel grav este cel cu fapta iar vindecarea păcatului este cu atât mai uşoară cu cât a fost învins de la primele momeli ale ispitei.

Se  întâmpla  adesea  să  simţim  unul  faţă  de  altul  porniri  rele  pentru  un cuvânt nepotrivit, pentru o vorbă ce părea în plus, pentru un gest pripit, pentru o dorinţă ce părea exagerată. Chiar râvna unora poate sminti pe alţii. Priceperea, inteligenţa  şi  chiar  virtutea  pot  fi  prilej  de  poticnire  pentru  ceilalţi.  De  ce?  Din cauza  subtilităţii  şi  multitudinii  de  forme  pe  care  le  îmbracă  mândria,  orgoliul, slava deşartă, umplerea de sine, iubirea de sine, egoismul, egocentrismul. Aşa s-a ajuns la lepădarea de sine, la moartea eu-lui fiecăruia dintre noi. Ne-am silit să ascultăm unii de alţii, să ne supunem unii altora aşa cum ne-am supune lui Dumnezeu. Pe fiecare dintre noi ne-a ispitit satana; dar prin fiecare dintre noi a lucrat Duhul Sfânt şi a biruit.

Mica noastră comunitate era o şcoală a desăvârşirii. Am învăţat că fiecare patimă  se  poate  înlocui  cu  o  virtute  şi  prin  ea  Dumnezeu  este  activ  în  om. Orizontul nostru lăuntric s-a lărgit. Am învăţat să ne iubim, să ne îngăduim unii pe alţii, să ne răbdăm reciproc, să ne vedem într-o largă înţelegere umană şi, nepoticnindu-ne  de  clipă,  să  alergăm  cu  sârg  către  ţinta  finală  a  slavei  lui  Dumnezeu.

Virtuţi care în singurătate păreau bine înstăpânite în suflet, se dovedeau fragile  la  întâlnirea  cu  oamenii.  Şi  ne  gândeam:  dacă  cei  ce  se  silesc  întru trezvie pot să fie astfel ispitiţi, atunci cei ce nici nu-şi pun probleme de conştiinţă trăiesc,  fără  îndoială,  în  satanismul  cel  mai  flagrant.  Libertatea  de  fapt  o  dă trăirea în bine, iar în rău este numai robia.

Comuniunea  noastră  era  de  fapt  confruntarea  dintre  noi  pe  de  o  parte, dintre noi şi Dumnezeu pe de alta. Am alergat toţi către acelaşi Arhetip-Hristos şi  fiecare  şi-a  rotunjit  propria  sa  personalitate,  încât  am  realizat  unitatea  în diversitate. Forţa duhovnicească a acestei lupte a fost tot timpul dragostea. Ne-am încredinţat lui Dumnezeu, ne-am dăruit Lui şi am trăit prin El şi în El.

Întoarcerea la Hristos, de Ioan Ianolide

Anunțuri

3 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. eumiealmeu said, on 16/12/2010 at 08:52

    Am învăţat că fiecare patimă se poate înlocui cu o virtute şi prin ea Dumnezeu este activ în om… mi/a placut mult cum suna si ce implica aceasta. ar trebui ca intreaga noastra societate sa fie o scoala si la aceasta scoala sa invete toti exact aceasta materie prima dintre ele: ridicarea deasupra patimilor… atunci ar arata altfel lumea!

  2. […] Şcoala desăvârşirii Thu Dec 16, 2010 8:50 am Am  învăţat  că  dacă  nu  laşi  mintea  să râvnească  pofta  trupului,  atunci  trupul  se  supune  duhului.  Şi  un  trup  înfrânat ajută  mult  în  sporirea  duhovnicească.  Dacă  îndeobşte  se  observă  influenţa trupului  asupra  sufletului,  pentru  oamenii  duhovniceşti  este  evidentă  forţa sufletului  asupra  trupului.  Dacă  de  exemplu  eşti  înfometat  dar& […]

  3. […] » Şcoala desăvârşirii Mai vezi » Anunțuri | JOBuri | Știri | Horoscop | Meteo | Sondaje Articole asemanatoare:De […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: