Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Despre democraţie

Posted in Înaintaşi ai neamului by Mirean on 16/08/2010

Voiesc ca în paginile ce urmează să fac câteva însemnări trase din experienta zilnică în asa fel încât să poată fi întelese de orice legionar tânăr sau muncitor.

Trăim în hainele, în formele democratiei. Sunt oare bune? Încă nu   stim.   Un   lucru   însă   îl   vedem.   Îl   stim   precis.   Că   o   parte   din natiunile cele mai mari si mai civilizate din Europa au aruncat aceste haine si s’au îmbrăcat în altele noui. Oare să le fi aruncat de bune? Alte natiuni fac toate sfortările să le arunce si să le schimbe si ele. De ce?   Să   fi   înnebunit   oare   toate   natiunile.   Şi   să   fi   rămas   numai politicianii români cei mai întelepti oameni din lume? Pare că nu-mi vine să cred.

Cei ce le-au schimbat, sau cei ce vor să le schimbe, desigur că vor fi având fiecare motivele lor.

Dar de ce să ne ocupăm noi de motivele altora? Să ne ocupăm mai   bine   de   motivele   cari   ne-ar   face   pe   noi,   Românii,   să   ne schimbăm aceste haine ale democratiei.

Dacă nu avem motive, dacă pentru noi sunt bune, atunci noi le păstrăm, chiar dacă toată Europa le-ar arunca.

Iată însă că nici pentru noi nu sunt bune, pentrucă:

1. Democratia sfarmă unitatea neamului românesc, împărtindu-l în partide, învrăjbindu-l si expunându-l desbinat în fata blocului unit al puterii iudaice, într’un greu moment al istoriei sale.

Numai acest argument este atât de grav pentru existenta noastră, în cât ar fi un suficient motiv ca această democratie să fie schimbată, cu   orice   ne-ar   putea   garanta   unitatea:   deci   Viata.   Căci   desunirea noastră înseamnă moartea.

2.  Democratia   transformă   milioanele   de   jidani   în   cetăteni  români.

Făcându-i egali cu Românii. Dându-le aceleasi drepturi în stat. Egalitate? Pe ce bază? Noi suntem aici de mii de ani. Cu plugul si cu arma. Cu munca si cu sângele nostru. De unde egalitate cu cei de abia de 100, de 10 sau de 5 ani, aici ? Privind trecutul: Noi am creiat statul   acesta.   Privind   viitorul:   Noi,   Românii,   avem   răspunderea istorică întreagă a existentei   României Mari. Ei n’au niciuna. Ce răspundere pot avea jidanii în fata istoriei pentru disparitia Statului român?

Prin urmare: nici egalitate în muncă, jertfă si luptă la creiarea statului si nici egalitate de răspundere pentru viitorul lui. Egalitate? După o veche maximă: egalitate înseamnă a trata inegal, lucrurile inegale. Pe ce bază cer jidanii tratament egal, drepturi politice egale cu ale românilor ?

3. Democratia este incapabilă de continuitate în efort. Pentrucă împărtită în partide cari guvernează, câte un an, doi sau trei, este incapabilă de a concepe si a realiza un plan de lungă durată. Un partid anulează planurile si eforturile celuilalt. Ce s-a conceput si construit de unul astăzi, se dărâmă în ziua următoare de altul.

Într’o tară, în care este nevoie de constructie, al cărei moment istoric este însăsi constructia, acest desavantaj al democratiei este o primejdie. Ca într’o gospodărie în care s’ar schimba în fiecare an stăpânii, venind fiecare cu alte planuri, stricând ce au făcut unii si apucându-se de alte lucruri cari si ele să fie stricate de cei ce vor veni mâine.

4.  Democratia pune în imposibilitate pe omul politic de a-si  face datoria către neam.

Omul politic de cea mai mare bunăvointă devine în democratie, sclavul partizanilor săi, întrucât, ori le satisface poftele personale, ori acestia îi distrug gruparea. Omul politic trăieste sub tirania si permanenta amenintare a agentului electoral.

El e pus în situatia de a alege: ori desfiintarea muncii  sale de o viată, ori satisfacerea partizanilor. Şi atunci omul politic le satisface poftele. Dar nu din buzunarul său, ci din buzunarul tării. Creiază posturi, functii, misiuni, comisiuni, sinecure, toate puse în sarcina bugetului tării, care apasă tot mai mult pe spinarea, din ce în ce mai istovtă, a poporului.

5.  Democratia este incapabilă de autoritate. Pentrucă lipseste puterea sanctiunii. Un partid nu ia măsuri în contra partizanilor lui, trăind din afaceri  scandaloase de milioane, din hotie si pradă, de frică să nu-i piardă. Nici împotriva adversarilor, de frica acestora să nu-i demaste propriile afaceri si incorectitudini.

6.  Democratia este  în  slujba  marei  finante. Din cauza sistemului costisitor si a concurentii dintre diferitele grupări, democratia cere să fie alimentată cu bani multi. Ca o consecintă firească ajunge sluga marei finante internationale jidănesti care o subjugă, plătind-o.

În modul acesta soarta unui neam este dată pe mâna unei caste de bancheri.

Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: