Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!

Din nou, despre noi – de Al. Paleologu

Posted in Work Buy Consume Die by Mirean on 18/02/2010

[…] Huntington este ceea ce se numeste un politolog. […] Nu as da nici un fel de însărcinare unui politolog din cauză că politologul este un om care-si imaginează că se poate filozofa fără bază filozofică integrală. Este un specialist care nu are viziune largă si nu stie să pună în conexiune lucruri care aparent sunt în afara sferei de care el se ocupă.

* * *

Ideea lui Huntington potrivit căreia Carpatii ar putea deveni o linie de fractură, care va duce la conflicte inevitabile, pentru că până la Carpati se întinde lumea occidentală si dincolo de ea cea slav-ortodoxă, pleacă de la ignorarea unor fapte reale. Ortodoxe-slave sunt numai Rusia, Bulgaria si Serbia. Grecii si românii nu sunt slavi. Există, e drept, si la români un fond slav, pe care este absurd să-l negăm. Cine neagă asta este la fel de pătimas ca si cei care sustineau că suntem totalmente slavi. Poporul român a avut niste antecedente foarte interesante: cumanii, pecenegii, slavii – în afară de fondul latin si, poate, de cel greco-latin. Vreau să mă refer aici la un titlu foarte frumos – evident, si la continutul acelui text – al lui Pârvan, „Gânduri despre lume si viată la greco-romanii din pontul stâng”. Aici este vorba despre fixarea unei structuri originare a unei civilizatii care îsi are pornirea din ceea ce constituie Europa în mod esential. În articolele mele si în conferintele pe care le-am sustinut în Franta am afirmat, de fiecare dată, că Europa nu a existat înainte de crestinism. Grecia antică si lumea romană nu erau Europa. Erau o lume asiano-mediteraneană. Europa s-a constituit de la crestinism încoace. Cele trei straturi pe care le include Valéry când defineste notiunea de „european” – spiritul gândirii grecesti, amprenta romană si crestinismul – sunt adevărate. Însă crestinismul este elementul care a determinat saltul de la cele două variante antice la Europa. Europa are o traditie a gândirii, un fel de a gândi, o traditie a culturii amprentate fundamental de crestinism, indiferent dacă un european este sau nu credincios, dacă este catolic, ortodox sau protestant – astea sunt lucruri cu totul în afara esentei.

* * *

A nu vedea în lumea crestină o unitate, indiferent de diversitatea ei, care nu este asa de mare, înseamnă a fi completamente miop si a nu vedea ce sunt lumea si viata. Nu pot exista linii de fractură si socuri de civilizatie în lumea crestină. Că noi, ortodocsii, am fi lenesi, cum ne spun niste activisti protestanti care au etica muncii drept unic criteriu – este un prost criteriu – este o acuză care demonstrează o optică complet gresită. La noi se manifestă o constiintă a relativitătii si caducitătii actului exterior. Sunt si la noi înfăptuiri. Nu au rămas în picioare toate constructiile din secolele XV-XVI din cauza năvălirii tătarilor si a presiunilor turcesti, care îi împiedicau pe oameni să-si pună bazele capitalului productiv. Noi am avut chiar o formă de Renastere, analogă cu cea italiană. Petru Rares, Lăpusneanu si ceilalti principi erau principi de Renastere, iar arhitectura si pictura murală din Moldova si din Muntenia sunt produse ale Renasterii.

Nu am fost o tară barbară. Am avut constructii, am avut o extraordinară cultură teologică si sapientială în secolul al XVIII-lea pe care n-o cunoastem – si am avut o subtilitate, o anumită suplete si savoare a spiritului care ne-au fost inoculate – mai cu seamă aici, în Valahia – de inductiile balcanice. Noi nu suntem balcanici, pentru că suntem nord-danubieni, dar îi datorăm balcanismului pe Anton Pann, pe Nicolae Filimon, pe Ion Ghica, pe Caragiale, tatăl si fiul, pe Ion Barbu, pe Arghezi. Nu e putin.

Balcanismului îi datorăm spiritul acesta si cosmopolit, si usor pragmatic, spiritul ironic, calitatea umorului si felul de a suporta vicisitudinile. Să nu uităm că Socrate, Platon si Aristotel au fost balcanici. Tot balcanici au fost si autorii tragediilor antice. Tot balcanici sunt creatorii geometriei euclidiene. În vremea în care civilizatia din care noi, ortodocsii, ne tragem, cea bizantină si cea kieviană – fiindcă se uită mereu Kievul si Novgorodul –, era în plină înflorire, Occidentul era barbar. Regele Robert I al Frantei a fost foarte mândru să poată lua de sotie o principesă de Kiev. Occidentalii au învătat de la bizantini să folosească la masă furculita si cutitul. Trebuie să se zguduie putin suficienta occidentalilor si ignoranta lor pentru Răsărit. Aici mă întorc la strategiile zonale ale lui Huntington si la calitatea acelui lamentabil Richard Schiffter, care habar nu au despre Europa si vor să o dăscălească. Occidentul fără Europa Răsăriteană este o Europă chircită. În loc să se conceapă o Europă întreagă, cu cele două versante stilistice – cum a fost până la invazia otomană –, ei se dedau la asemenea speculatii arbitrare. Noi am rămas un secol si jumătate într-un stil oriental de existentă, care însă a fost contracarat de cultura franceză pe care o aduceau chiar de la Constantinopol fiii de boieri si de principi. Tot asa cum, în perioada aceea, ochii boierilor moldo-valahi erau îndreptati către Franta si către ideile iluminismului, asa au fost si în cei cincizeci de ani de comunism – dintre care, la noi, în România, au fost paisprezece ani de rezistentă armată anticomunistă; si nimeni din această Europă de Răsărit nu a spus mai bine decât noi: „Mai bine mort decât rosu!”. La noi s-a făcut închisoare pentru Platon, pentru Dante, pentru limba franceză. Asa încât aroganta si privirea suficientă, superioară, ale Occidentului noi ar trebui să le primim cu oarecare indulgentă, cu politicos dispret si cu o tolerantă de profesor care îi învată cu duhul blândetii pe ignoranti ce trebuie să afle.

Al. Paleologu – „Despre mostenirea crestină a Europei” (fragment)

Anunțuri

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Maria Mirabela said, on 31/01/2011 at 09:30

    Am citit despre ceea ce ai scris in acest post al tau si imi place. Continua tot asa.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: